vineri, 26 aprilie 2013

Teodora a fost operata de polipi

Dupa o perioada destul de dificila, cu blocaje respiratorii care au creat o epuizare fizica destul de periculoasa pentru o inima operata doar de un an, in cele din urma miercuri 24 aprilie, Teodora a fost operata de polipi. Operatia a decurs normal insa conditiile si modul de raportare personal medical / pacient (parinti) au fost....specific romanesti. Unul din lucrurile care m-a socat de-a dreptul imediat ce Teo a intrat in salon pentru a-i face internarea si ulterior pentru a intra in operatie, a fost (dati-mi voie s-o numesc asa) “personalizarea pacientului”. In maternitati, spre exemplu, atunci cand se naste un copil i se pune, atat mamei cat si nou-nascutului, o bratara pe mana pentru a nu fi confundat nou-nascutul cu alti bebelusi. Aceasta e o practica in toate spitalele de copii (inclusiv in cele din strainatate). Acelasi lucru s-a intamplat si la internarea (ambulatorie) de miercuri numai ca personalizarea pacientului a fost de-a dreptul demna de lagarele de concentrare de la Auschwitz. Din cauza lipsei de resurse din spitalele romanesti, marcarea (ca nu pot sa spun altfel) copiilor se face cu pixul direct pe mana pacientului !!!
Mai jos puteti vedea comparativ AKH-Linz vs. Budimex-Bucuresti

 
 







Am trecut peste acest soc concentrandu-ne gandul si rugaciunile pe ceea ce urma, implicit operatia propriu-zisa. Am ajuns la spital la ora 7 dimineata. In jurul orei 10:30 Teo a intrat in operatie. Interventia in sine nu a durat decat 15 minute insa ea a fost tinuta mai mult in blocul operator deoarece a sangerat mai mult decat ceilalti copii. Nu mi s-a dat nicio explicatie pentru aceasta sangerare mai abundenta insa in momentul cand mi-au adus-o plangea foarte tare lucru care m-a pus pe ganduri. In urma cu un an, Teodora a suferit 5 interventii chirurgicale intr-o singura saptamana (doua pe inima, una la plamani, una la buric si una la arcul aortic esofagian) si nu a plans ... cat a plans dupa aceasta aparent banala operatie de polipi, ceea ce m-a dus cu gandul la mai multe scenarii. Am ajuns s-o cunosc atat de bine pe Teo incat pot spune despre ea precum profetul Isaia despre Domnul Isus: “obisnuita cu suferinta...” Ea nu plange decat la durere insuportabila... Nu vreau sa-mi dau cu parerea (public) despre ceea ce cred eu ca au facut insa mi s-a parut neprofesional si nepoliticos faptul ca la final, medicul nici nu si-a facut timp sa discute cu noi. Nu le contest profesionalismul insa repet pentru a nu stiu cata oara: saracia din sistemul medical romanesc nu justifica un comportament ignorant si corupt.

Teo este acum acasa si se simte mult mai bine. Poate respira normal cu toate ca inca mai exista secretii si uneori chiar sangerari nazale. Doarme destul de mult deoarece are de recuperat zilele nedormite si mai mult, este inca in convalescenta.
Cu ajutorul Domnului, in curand vom reintra in programul de recuperare si ne rugam ca Domnul sa lucreze pentru restaurarea psiho-motorie a ei.
Pana acum Domnul Isus a restaurat-o :
- genetic (nu pot dovedi medical insa CRED asta iar supravietuirea ei imi confirma credinta);
- neurologic (CRED in interventia Lui si la nivel cerebral. Teo reactioneaza la tot ceea ce se intampla in jurul ei, are preferinte la jucarii, recunoaste familia si prietenii...);
- cardiac – inima functioneaza normal;
- pulmonar – oxigenarea si saturatia este normala iar la nivelul cailor respiratorii, interventia de miercuri pentru eliminarea polipilor a decongestionat si caile nazale pentru o mai buna oxigenare.

Un proverb spune atat de frumos: “Daca vrei sa vezi ceea ce va face Dumnezeu pentru tine, uita-te la ceea ce a facut deja...” Pe baza Cuvantului lui Dumnezeu, CRED ca Teo va fi restaurata complet psihic si fizic. Astept momentul cand Teo va incepe sa mearga si mai ales...sa vorbeasca.
Va multumim tuturor celor care continuati sa fiti alaturi de noi, partasi la minunile marete ale Domnului Dumnezeului nostru !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sindrom Edward

"Fiecare copil cu trisomia 18...indiferent cat de fragila este viata lui sau scurta ca si durata de zile, schimba pentru totdeauna lumea noastra..."

"Orice copil merita prima zi de nastere"

Persoane interesate

Trisomia 18

RAMANE TOTUSI UN DIAGNOSTIC SI NU O PROGNOZA...